Naraţiunea abordează în acest punct tema cuceririi Canaanului. Domnul spune un cuvânt, adică le porunceşte să mărşăluiască împotriva inamicului. Şi în cuvântul Său este implicită asigurarea biruinţei. În continuare o mulţime mare de femeii răspândeşte acasă vestea: „împăraţii oştirilor fug, fug!" În cuvinte ce ne amintesc de Cântarea Deborei (Judecători 5), vedem cum aceste femei împart prada de război, deşi ele nu au părăsit staulele de acasă. Îmbrăcându-se cu hainele frumoase, împodobindu-se cu bijuteriile aduse de pe câmpul de bătălie, ele se aseamănă cu aripile porumbiţei acoperite de argint, asupra cărora, când razele soarelui cad sub un anumit unghi, produc efectul asemănător aurului străveziu.