Demascarea trădătorului
Cadrul istoric al acestui psalm îl găsim la 1 Samuel 21, 22. Edomitul Doeg era slujbaşul regelui Saul, ce răspundea de turmele sale. El a fost de faţă când David a fost hrănit şi a primit sabia lui Goliat din mâna preotului Ahimelec. Imediat după aceea el s-a dus şi l-a informat pe Saul despre acestea, fiind răsplătit pentru fapta lui cu permisiunea de a-l omorî pe Ahimelec şi pe alţi optzeci şi patru de preoţi ai Domnului. Ulterior el a masacrat femeile şi copiii de la Nob, distrugând satul şi chiar animalele din el.
Caracterul lui Doeg este creionat în versetele 1-4 iar pierzarea sa în versetele 5-7. Iar în versetele 8 şi 9 ne este prezentat caracterul lui David, în contrast cu cel al lui Doeg.
Prima întrebare pe care i-o adresează David este cum se face că acest trădător s-a fălit cu actele de nespusă răutate pe care le-a comis, pentru faptul ca „toată ziua nu înceta să plăsmuiască minciuni sfruntate împotriva slujitorului loial al lui Dumnezeu" (NEB). Acest prototip perfid al lui Anticrist avea o limbă ascuţită, cu care îi făcea ferfeniţă pe oameni, deranjându-i încontinuu. El avea o înclinaţie puternică de a săvârşi răul, mai degrabă decât binele, de a minţi, mai degrabă decât a spune adevărul. Fiind întruchiparea înşelăciunii, el avea o predilecţie deosebită de a ruina vieţile altora.