Neprihănirea lui Dumnezeu este ca munţii falnici pe care El i-a creat - stabilă, statornică, de neclintit, total fiabilă. Te poţi bizui întotdeauna pe Dumnezeu, fiind încredinţat că va face ceea ce este bun şi drept. Lucrul acesta a fost demonstrat în chip desăvârşit la cruce. Neprihănirea lui Dumnezeu reclamă ca păcatul să fie pedepsit. Dar dacă ar fi să fim pedepsiţi după păcatele noastre, am pieri pe veci. De aceea, binecuvântatul Fiu al lui Dumnezeu a luat păcatele noastre asupra Sa. Atât de neînduplecată este neprihănirea lui Dumnezeu încât atunci când a văzut El păcatele noastre aşezate asupra Fiului Său fără păcat, Şi-a revărsat toată judecata Sa asupra Lui. Acum Dumnezeu are temeiul neprihănit de pe care poate să-i salveze pe păcătoşii neconvertiţi - plata a fost achitată de un înlocuitor vrednic.
Neprihănirea desăvârşită a lui Dumnezeu se reflectă în sângele Mântuitorului.
În crucea lui Cristos vedem Neprihănirea lui Dumnezeu, însoţită de harul minunat.
- Albert Midlane
Judecăţile lui Dumnezeu sunt o mare adâncime. Asta înseamnă că decretele Sale, deciziile, gândurile şi planurile Lui sunt neasemuit de profunde, complexe şi înţelepte. Când a contemplat acest atribut al lui Dumnezeu, Pavel a exclamat: „O, adâncul bogăţiei înţelepciunii şi cunoştinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui! (Romani 11:33).
„O Doamne, Tu susţii şi oamenii, şi animalele." Aici este vorba despre o salvare vremelnică, adică providenţa lui Dumnezeu prin ocrotirea pe care o acordă creaturilor Sale. Gândiţi-vă la tot ce implică grija Sa pentru atâtea fiinţe umane şi atâtea animale, păsări şi peşti. Cât despre om, Dumnezeu îi numără chiar şi firele de păr din cap. Iar despre vrabia cea neînsemnată ni se spune că nici una nu cade la pământ fără ştiinţa Tatălui nostru ceresc!