Când Domnul priveşte din înălţimea cerurilor să vadă dacă vreunul din descendenţii lui Adam se poartă înţelept, căutându-L pe Dumnezeu, ceea ce găseşte nu este deloc pe placul Lui. Dacă ar fi lăsat de capul său, omul niciodată nu L-ar căuta pe Dumnezeu. Doar prin înrâurirea Duhului Sfânt pot oamenii ajunge să-şi dea seama de nevoia lor de Dumnezeu şi de mântuirea Sa.
Pavel citează din primele trei versete ale Psalmului acesta în Romani 3:10-12 pentru a demonstra că păcatul a afectat întreaga omenire şi orice părticică a fiinţei tuturor. Aici în Psalmul 14 David nu se gândeşte la întreaga omenire, deşi descrierea ar fi valabilă. Mai degrabă, el se gândeşte la cei ce-L tăgăduiesc pe Dumnezeu în contrast cu cei neprihăniţi; la infidelii aceştia care s-au îndepărtat de Dumnezeul Cel Adevărat şi Viu, căzând în apostazie. Ei sunt corupţi din punct de vedere moral. Dumnezeu însuşi nu poate găsi nici unul care să facă binele, nici unul măcar