Psalmul se încheie cu o rugăciune adecvată pentru copiii lui Dumnezeu din toate timpurile - rugăciune ce nu va pieri atâta timp cât există sfinţi păcătoşi pe acest pământ. În rugăciune David cere ca Atotputernicul Dumnezeu să-i cerceteze inima cu de-amănuntul: şi să-i cunoască gândurile şi anxietăţile. Îl roagă să demaşte orice cale rea, pentru ca să poată fi mărturisită şi iertată. Şi, în fine, îl roagă să-l conducă pe calea eternă. Nu este-provocarea unei persoane ce-şi afirmă nevinovăţia sau neprihănirea proprie, ci mărturisirea unuia care se afla în prezenţa Domnului, fiind profund conştient de păcătoşenia sa. El realizează că nu cunoaşte toate nelegiuirile sale, drept care doreşte ca Domnul să i le indice, pentru ca să se poată ocupa de ele cum se cuvine.