Avem apoi garanţia izbăvirii de orice rău. Este o realitate de neclintit că nimic nu poate interveni în viaţa unui credincios, decât cu voia lui Dumnezeu, care îngăduie un anumit lucru. Nu există împrejurări care să apară la întâmplare, nici accidente fără noimă, nici tragedii fataliste. Deşi nu El este autorul bolilor, suferinţelor sau morţii, El le anulează şi le captează pentru a le face să ducă la îndeplinire planurile Sale. Între timp, copilul Său încrezător poate fi sigur că Dumnezeu lucrează în aşa fel ca toate lucrurile să fie spre binele celor care-L iubesc, care sunt chemaţi după planul Său (Romani 8:28).
În fine, avem garanţia că Dumnezeu va avea grijă de noi, în toate clipele cât va ţine timpul, şi apoi de-a lungul întregii veşnicii. El va păzi plecarea şi venirea noastră, de acum şi până în veac.
Cuvintele „păzi" şi „păzitor" apar de trei ori în spaţiul acestor opt versete. Termenul „preserve" (tradus în româneşte tot prin „a păzi," n.tr.) apare de trei ori. (Toate aceste forme traduc verbul ebraic samar). Frecvenţa acestor termeni semnifică faptul că nimeni nu beneficiază de atâta siguranţă cât persoana care L-a primit pe Domnul ca singura lui nădejde.
Sufletul care pe Isus s-a rezemat El niciodată nu-l va lăsa pe mâna duşmanilor săi.
Sufletul acela, chiar de-ar fi să i se împotrivească tot iadul,
Domnul niciodată, nicicând nu-l va părăsi!
- Richard Keen (1787)