De ce să fugi, când poţi să te încrezi în Domnul?
Psalmul 11 este un bun antidot pentru ştirile cele mai neliniştitoare ce umplu pagina întâi a cotidianelor. Când ştirile conţin doar relatări negative, despre războaie, violenţe, crime, corupţie şi tulburări politice, David ne aminteşte că ne putem ridica deasupra împrejurărilor vieţii, aţintindu-ne privirile asupra Domnului.
Se pare că atunci când David s-a dus să deschidă uşa de la intrare, i-a dat buzna în casă un oaspete înfrigurat. Faţa-i era palidă, ochii erau gata să-i iasă din orbite şi buzele-i tremurau de emoţie. Printre sughiţuri i-a spus lui David despre pericolul ce-l păştea, sfătuindu-l să fugă în munţi. Psalmul de faţă este răspunsul lui David la sfaturile pesimiste ale vizitatorului, ce prevedea numai disperare şi descurajare.
Mai întâi David afirmă cu simplitate încrederea sa în Domnul, adăpostul său: „De ce să fugi, când poţi să te încrezi în Domnul?" Apoi îl mustră pe aducătorul de veşti rele pentru tentativa acestuia de a-i tulbura pacea. Observaţi că textul din versetele 1b la 3 conţine cuvintele descurajatorului din toate vremurile, care încep cu sintagma: „Fugi ca o pasăre în munţii tăi." El îi spusese de fapt lui David: „Eşti neputincios şi neajutorat ca o pasăre. Nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să fugi. Ucigaşii sunt acum la putere. Înarmaţi pană-n dinţi, ei sunt gata să-i doboare pe cetăţenii cumsecade, ce respectă legile. Ordinea şi legalitatea au dispărut iar temeliile societăţii se clatină. Întrucât aşa stau lucrurile, ce speranţă mai crezi că poate avea un om neprihănit ca tine?"