Apoi a fost pus în funcţiune minunatul sistem al circuitului apei, conceput şi creat de Dumnezeu. Izvoarele au început să pompeze apă din abundenţă. Pâraiele s-au rostogolit pe pante, îndreptându-se spre văi şi ajungând în cele din urmă în mări. Iar animalele şi-au potolit de-a pururi setea din aceste izvoare, râuri şi lacuri. Păsările şi-au făcut cuib în arborii ce cresc în preajma acestor ape. Un alt compartiment al sistemului de aprovizionare cu apă îl constituie ploaia. După cum a subliniat Elihu, Dumnezeu „trage sus picăturile de apă, le preface în abur şi dă ploaia, pe care norii o strecoară şi o picură din belşug peste mulţimea oamenilor" (Iov 36:27, 28). Şi astfel cu aceste stropitori uriaşe ale munţilor, pământul este mulţumit de rezultatele programului de irigaţie conceput şi întreţinut de Dumnezeu.