Domnul este Rege. Tronul Său este în ceruri. Autoritatea Sa este universală. Prin urmare, El trebuie să fie ţinta laudelor tuturor, a tot ce există. Astfel David urcă pe scena universului pentru a conduce uriaşul cor al creaţiei într-o înălţătoare cântare de laudă şi închinăciune la adresa lui Dumnezeu. Mai întâi, el face semn îngerilor, puternici şi ascultători, să înceapă să cânte imnul lor. Apoi el cheamă toate fiinţele create care-L slujesc pe Domnul să se alăture corului, intonând melodii armonioase de laudă. În continuare el invită toate lucrările lui Dumnezeu să-şi înalţe glasul, slăvind pe Dumnezeu. Şi, în timp ce acest măreţ cor, ce cântă Aleluia, răsună în tot universul creaţiei lui Dumnezeu, însuşi dirijorul îşi înalţă glasul, binecuvântând pe Domnul. Cineva şi-a imaginat că David ar fi spus în acest moment:
„În mijlocul laudelor creaţiei, să-L slăvească glasul meu, aducându-I închinăciune."