Acum Dumnezeu îi răspunde Domnului Isus cu cuvinte de asigurare şi încurajare. Adresându-I-Se Fiului cu apelativul: Domnul, El îi aminteşte că va dăinui pe veci iar Numele Său va rămâne din generaţie în generaţie. Deşi, e drept, că va muri, totuşi El Se va înălţa la cer. Apoi El va reveni pe pământ ca Leul din tribul lui Iuda, şi Se va îndura de Sion. Atunci naţiunea care în prezent este pe tuşă va fi restaurată şi i se va arăta din nou îndurare. Între timp, aşteptând această restauraţie, israeliţii privesc cu nostalgie şi dor pietrele Sionului, purtându-se cu bunăvoinţă faţă de praful său. Asta se poate vedea, de pildă, din adânca consideraţie ce o au ei pentru Zidul de Vest, denumit în trecut Zidul Plângerii, precum şi din profundul lor ataşament faţă de Ierusalimul vechi. Când Sionul îşi va reprimi Regele, naţiunile neevreieşti se vor teme de Numele Domnului şi toţi dregătorii pământului îi vor aduce omagiu.