Scripturile în fiecare zi

19

Decembrie

Iosua 14:1-15

DOMNUL îi desemnase pe nume pe cei care aveau să răs­pundă de îm­părţirea ţării între seminţii (Numeri 34.16-29). Fiii lui Iuda înaintează acum către aceştia pentru a-şi primi par­tea şi Caleb ia cuvântul. Mai mult de patruzeci de ani a aştep­tat acest moment. Fără să se plângă de o pedeapsă pe care el personal nu a meritat-o, a umblat în pustiu împreună cu poporul, susţinut de speran­ţă. S-a încre­zut în promisunile lui Dum­nezeu şi acum i le reaminteşte lui Iosua: „Dă-mi muntele acesta despre care a vorbit DOMNUL“ (v.12). Minunat exemplu de perseverenţă a cre­din­ţei! Şi mai este ceva de admirat la acest om: Puterea mea − spune el − nu s-a schimbat. La optzeci şi cinci de ani sunt tot aşa de tare ca la patruzeci. Care îi era se­cretul? Isaia 40.31 îl descoperă: „Cei care se sprijină pe DOMNUL îşi vor înnoi puterea ... vor umbla şi nu vor obosi“. Prin această putere divină, Caleb, bătrân ca vârstă, tânăr ca vigoare, era gata acum să ia în stăpânire Hebronul şi să înfrângă puterea omenească a renumiţilor anachimi, uriaşi care odinioară înspăimântaseră atât de mult poporul. Da, „ferice de omul a cărui putere este în Tine ... Ei merg din putere în putere“ (Psalmul 84.5, 7).