Scripturile în fiecare zi

5

Octombrie

Deuteronom 4:14-28

În mijlocul naţiunilor care-l înconjurau, Israel trebuia să se deosebească prin înţelepciunea şi prin priceperea (sau inteligenţa) sa (4.6) − înţelepciune şi pricepere care constau în a-L cunoaşte pe singurul Dumnezeu adevărat, în a-L asculta şi a-I fi supus. Aceste naţiuni vecine cu Israel se închinau la idoli. Şi, ca o consecinţă, „inima lor fără pricepe­re a fost întunecată: susţinând că sunt înţe­lepţi, au ajuns nebuni şi au schimbat gloria nepieri­torului Dumne­zeu în asemănarea imaginii omului pieritor şi a păsărilor şi a patrupedelor şi a reptilelor“ (Romani 1.21-23). În zilele noastre, rareori întâlnim această formă grosolană de ido­latrie altundeva decât în ţările păgâne. To­tuşi Noul Testament dă acest nume (idolatrie) şi altor păca­te: de exemplu lăcomiei, şi ne previne în mod solemn că nici un idolatru nu va moş­teni Împărăţia lui Dumnezeu (Efeseni 5.5; 1 Co­rinteni 6.9, 10).
Prevenindu-l pe Israel, Dumnezeu nu-i ascun­de ceea ce se va întâmpla: poporul va fi corupt şi va sluji zeilor păgâni. Niciodată Cuvântul lui Dumnezeu nu ne dă iluzii cu privire la disponibilităţile inimii noastre fireşti.
Moise menţionează copilaşii: „fii şi fii ai fiilor“       (v. 25). Unul dintre aceştia, numit Ionatan, va deveni, în timpul judecătorilor, tocmai preot al unui chip cioplit (Judecători 18.30).