Scripturile în fiecare zi

17

Septembrie

Numeri 31:1-12, 48-54

Instigate de Balaam, femeile moabite şi ma­dianite l-au atras pe Israel să se închine la idolii lor. A sunat ceasul pedepsirii. Răzbunarea asupra madianiţilor este nemi­loasă: naţiunea aceasta este aproape toată nimicită –imagine pen­tru noi a grabei cu care suntem chemaţi să „tăiem“ şi să „scoa­tem“ din mijlocul nostru toate pietrele de poticnire (citiţi Matei 5.27-30). De exemplu, dacă simţim că o anumită tovărăşie ne pune sufletul în pericol, să nu ezităm să o rupem, indi­ferent ce ar putea gândi unii.
Versetele 25-54 sugerează rezultatele îm­bucurătoare pe care le putem aştepta „exterminând“ cele ce pot fi curse pentru sufletele noastre. Departe de a ne sărăci (nici un luptător nu lipsea – v. 49), aceasta aduce un mare câştig spiritual în folosul întregii adunări (v. 27) şi de care are parte şi Dumnezeu prin recunoştinţă şi mulţu­mire.
Balaam este şi el trecut sub ascuţişul sabiei (v. 8). N-a cunoscut „moartea celor drepţi“ (23.10) şi nu s-a bucurat mult timp de recompensa în schimbul căreia şi-a vândut sufletul. Aşa sfârşeşte o cale perversă, o cale care duce la pieire. „Căci ce i-ar folosi unui om dacă ar câştiga toată lumea şi şi-ar pierde sufle­tul?“ (Matei 16.26).