Scripturile în fiecare zi

27

Mai

Exod 33:12-23

În afara taberei, Moise putea vorbi cu Dumne­zeu faţă către faţă (v.11). Care este subiec­tul acestor conversaţii? Iarăşi şi iarăşi poporul şi sta­rea lui tristă. Moise este simbolul Unuia mai ma­re: al Fiului care vorbeşte cu Tatăl despre cei din lume care I-au fost daţi (Ioan 17.6). „Arată-mi dar căile Tale, ca să Te cunosc“ (v.13), a cerut omul lui Dumnezeu şi apoi a mai cerut ca Domnul să fie cu ei. Comparaţi aceste cereri cu dubla rugăciune a psalmistului: „Arată-mi calea pe care să umblu ... Duhul Tău cel bun să mă conducă într-o ţară a dreptăţii“ (Psalmul 143.8, 10). „Dacă nu merge faţa Ta cu noi, nu ne sui de aici“ (v.15), se roagă mijlocitorul credincios. Şi Dum­nezeu cedează. S-a spus că El nu găseşte nicio­dată credinţa prea îndrăzneaţă şi inima I se bucură când Îi cerem lucruri grele.
În final, Moise I-a făcut o a treia cerere Dom­nului, încă şi mai îndrăzneaţă: să vadă gloria Lui (v.18). El nu avea s-o vadă decât din spate (adică în urmele lăsate de dragostea Lui). Ne gândim la cere­rea pe care I-a făcut-o Domnul Isus Tatălui, ca, acolo unde este El, să fie şi ai Săi împreună cu El, ca să privească gloria Lui          (Ioan 17.24). Aceasta este dorinţa Lui cea mai preţioasă. Este oare şi dorinţa noastră?