Sămânța bună
Conștiința politicianului
Ca unii care arată lucrarea legii scrisă în inimile lor, conștiința lor mărturisind și gândurile lor acuzându‑se sau apărându‑se între ele […]
Romani 2.15
Conducătoarea partidului credea că poate rezolva criza politică într‑un fel pragmatic. În ciuda tuturor declarațiilor precedente făcute de ea în campania electorală, plănuia acum să fie aleasă ca prim‑ministru cu ajutorul voturilor unui partid rival. Totuși, n‑a putut beneficia de sprijinul unui singur membru din propriul ei grup parlamentar, membru care a refuzat să o susțină, din cauza faptului că ea își încălcase promisiunile făcute în fața alegătorilor. Acest politician s‑a lăsat condus de conștiință.
În zilele noastre auzim din ce în ce mai rar despre a te lăsa călăuzit de conștiință, în timp ce cazurile de încălcare a promisiunilor și de comportament înșelător sunt tot mai dese. Știm însă cu toții că orice ființă umană are o conștiință, prin intermediul căreia percepe răul și binele. Această voce interioară ne atenționează atunci când am făcut rău sau când suntem pe cale să facem ceva greșit.
Totuși, conștiința în sine nu constituie un standard absolut, ci ea slujește doar ca indicator. Ea nu trebuie să fie influențată de duhul veacului prezent, ci întotdeauna aliniată Cuvântului și voii lui Dumnezeu, care ne îndeamnă cu stăruință să nu numim răul bine și binele rău, nici să nu ne împietrim conștiința. Dumnezeu ne‑a făcut cunoscut ceea ce este bine și trebuie să trăim potrivit acestei cunoștințe (Isaia 5.20; 1 Timotei 4.2; Mica 6.8). Dacă am făcut răul și ne apasă conștiința, Îi putem cere iertare lui Dumnezeu. El L‑a trimis pe Fiul Său să moară. Moartea Sa pe cruce și sângele Său vărsat au puterea să curățească în mod complet conștiința noastră (Evrei 9.9; 10.2,22).