Sămânța bună

În anul 1799, un pescar englez a prins un rechin uriaș. În stomacul peștelui a găsit un teanc de hârtii legate cu o curea. Acestea atestau că nava numită Nancy transportase marfă în mod ilegal. Descoperirea a fost transmisă imediat autorității competente. În vremea respectivă, echipajul navei Nancy era suspectat că ar fi transportat bunuri de contrabandă în timpul războiului dintre Anglia și Franța. Procesul era în curs de desfășurare, iar până la acea descoperire nu existau probe solide. Căpitanul navei aruncase toate documentele compromițătoare în mare. Cât de mare a fost consternarea sa când, pe baza acelor documente apărute din spuma mării, a fost condamnat pentru vina sa! Sperase să scape de pedeapsă prin înlăturarea tuturor probelor, dar acest lucru nu a putut face totuși să‑i dispară nelegiuirea. Și, cu siguranță, nu a reușit să scape de vină înaintea cerului.

Dumnezeu ne arată în limbaj figurat că tot răul și toate faptele noastre rele sunt consemnate în „cărțile“ Sale. Prin urmare, nimeni nu va putea scăpa de pedeapsa divină. Numai în Domnul Isus avem scăparea. Cât de prețioasă este promisiunea Sa: „Cine aude cuvântul Meu și Îl crede pe Cel care M‑a trimis are viață eternă și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață“ (Ioan 5.24)!

Și vorbe‑n vânt și fapte rele / Rămân pe veci ca‑ntr‑un album! / Păzit e scrisul tău de stele, / De‑ai pune mări întregi s‑o spele, / Nu se mai șterge nicidecum! […] / Hai, adu‑ți vina ta și greșul, / Isus îți spală‑al vieții drum / Și tot ce‑a scris pe drum penița / Nu se mai vede nicidecum!
 

(C.I.)