Sămânța bună

Schițe, desene, tabel de componente, chibzuință, organizare, informare… Este mare lista înainte de a produce un utilaj complex. Dacă‑i așa, este atunci posibil să ia ființă un sistem funcțional fără ca mai întâi să existe un proiectant care să planifice? Imposibil ca universul, incomensurabil în complexitate, să fi apărut din întâmplare! Teoria evoluției? Nicidecum! Doar afirmațiile Bibliei sunt de neclintit și ele ne învață că Dumnezeu este Proiectantul. El a creat totul în cer și pe pământ. Lui să ne închinăm!

În timpul maladiei sale, în grele suferințe, buzele filosofului necredincios Schopenhauer (1788‑1860) au lăsat să‑i scape cuvintele: „Doamne, Dumnezeul meu!“. „Există totuși un Dumnezeu în filosofia dumitale?“, l‑a întrebat medicul. „La durere nu se poate fără credința în Dumnezeu, ceea ce înseamnă că, dacă mă voi face sănătos, trebuie să mă schimb“, a răspuns filosoful, și el chiar s‑a făcut sănătos. Când însă același medic i‑a vorbit apoi despre Creatorul Căruia trebuie să ne închinăm, Schopenhauer, plin de mândrie, i‑a zis: „Păstrează‑ți povestirile pentru copii, filosoful n‑are nevoie de Dumnezeu“. Și istoria ne spune că, în aceeași zi, a devenit un cadavru. N‑a cunoscut vremea când Dumnezeu l‑a cercetat! La fel s‑a întâmplat și cu renumitul filosof David Hume (1711‑1776), care, traversând o mlaștină pe un podeț improvizat, a căzut în apă și s‑a scufundat până la gât. O femeie l‑a auzit strigând după ajutor și l‑a recunoscut: „A, dumneata ești, necredinciosul Hume! Suferă acum!“. „Nu, nu sunt necredincios, martor îmi este Dumnezeu!“, a răspuns Hume. În momente de cumpănă, mulți își aduc aminte de Dumnezeu, dar, când trece încercarea, revin la aceeași necredință.