Sămânța bună

Proconsulul roman din Cipru este descris ca fiind „un om inteligent“. Pe lângă îndatoririle sale, el a fost preocupat și de chestiuni de importanță eternă. Așa că i-a chemat pe Barnaba și pe Saul, după ce ei străbătuseră toată insula propovăduind evanghelia lui Isus Hristos. El a dorit să audă direct de la sursă. Astfel a recunoscut că, în fața lui, stăteau doi mesageri ai Dumnezeului celui viu, care îi propovăduiau Cuvântul Său. Chiar și astăzi, oamenii sensibili manifestă interes pentru Dumnezeu.

Dar un binecunoscut vrăjitor al vremii căuta să-l întoarcă pe proconsul de la credință. Acest lucru se întâmplă adesea și în zilele noastre. De îndată ce un om este atent la mesajul harului lui Dumnezeu, el întâmpină rezistență: prietenii sau membrii familiei aduc argumente contra, străduindu-se să îi țină departe de Isus Hristos, de harul Său răscumpărător și de puterea Sa eliberatoare.

În cazul lui Elima, motivul împotrivirii sale era clar: el era un vrăjitor sub puterea lui Satan și a demonilor lui. Iar credința în Dumnezeul Atotputernic este contradictorie și incompatibilă cu orice conexiune cu puterile malefice. Satan este la originea oricărei rezistențe față de Dumnezeu. Dar puterea lui Dumnezeu este mai mare decât cea a diavolului. Acest fapt a fost evident ochilor lor atunci când Saul l-a lovit pe vrăjitor cu orbire, prin puterea lui Dumnezeu. Proconsulul, înduplecat de mesajul creștin și de puterea lui Dumnezeu, s-a întors la Domnul Isus și a primit credința.