Sămânța bună
Caietul cu însemnările drumeților
Însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și divinitatea Lui se văd lămurit, de la crearea lumii, fiind înțelese de minte, prin lucrurile făcute de El, așa că nu se pot dezvinovăți.
Matei 5.45
Într-o frumoasă zi de toamnă mă plimbam cu soția mea pe un traseu ușor de parcurs, din munții Alpi. Era un peisaj sălbatic și romantic în mijlocul Alpilor elvețieni. Liniștea deplină a lumii montane care ne înconjura și priveliștea feerică ce se pierdea în depărtări ne tăiau respirația. De-a lungul traseului erau amenajate mai multe locuri de popas. La fiecare astfel de loc amenajat atârna o cutie metalică, în care se aflau câteva ustensile de scris și un caiet.
Am citit cu interes însemnările drumeților care trecuseră pe acolo în ultimele luni. Mai toți consemnaseră ce zi frumoasă au petrecut alături de cei dragi în acel peisaj de vis. Din nefericire, în nicio însemnare nu am găsit numele Dumnezeului Creator care le-a pregătit acea zi minunată și acel peisaj unic. Cum reacționează Dumnezeu la o asemenea atitudine ignorantă? În bunătatea Sa, El le oferă totuși oamenilor astfel de momente. De ce? Pentru că El îi iubește pe oamenii pe care i-a creat.
Da, ar fi bine să ne gândim mai mult la bunătatea lui Dumnezeu. El trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți, El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni. Dacă Îl cunoașteți, atunci puteți enumera cu recunoștință toate lucrurile pe care El vi le-a dat deja de-a lungul vieții.
Dacă încă nu Îl cunoașteți, opriți-vă în fața Cuvântului Său și citiți-l, poate începând cu Evanghelia după Luca.