Sămânța bună
Răutate biruită (1)
Nu întoarceți nimănui rău pentru rău. Urmăriți ce este bine înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu putință, atât cât depinde de voi, trăiți în pace cu toți oamenii.
Romani 12.17,18
Un chinez, cultivator de orez, a învățat o mare lecție.
El își avea ogorul undeva la mijlocul unui deal, iar puțin mai jos, la poalele dealului, curgea un râu. Pentru a-și cultiva orezul, fermierul folosea o pompă manuală, cu ajutorul căreia pompa apă din acel râu și își iriga astfel ogorul. A făcut lucrul acesta ani de zile.
Într-o vară însă, pe când era în toiul lucrărilor de irigare, venind dimineața la ogorul său, a observat că vecinul său, proprietarul celor două ogoare de la poalele dealului, venise în timpul nopții și deschisese stăvilarul, permițând apei să se scurgă din ogorul său pe cele două ogoare ale lui. Astfel, ogorul său era uscat, pe când ogoarele vecinului erau pline cu apă.
Nu a știut ce să facă. A acceptat situația, iar a doua zi și-a irigat din nou ogorul. S-a întâmplat însă același lucru. Vecinul a deschis stăvilarul și a furat apa. S-a întâmplat așa de trei ori.
În cele din urmă, cultivatorul de orez, care era om credincios, s-a dus la alți credincioși și le-a spus: „Ce să fac? Am încercat să fiu răbdător. Am încercat să procedez corect. Acum, cu siguranță, nu voi obține nicio recoltă. Răutatea vecinului este cunoscută de toți“. Credincioșii s-au rugat lui Dumnezeu pentru acea situație nefericită din viața fratelui lor de credință.