Sămânța bună
Mântuitorul – odinioară și astăzi
La asfințitul soarelui, toți cei care aveau bolnavi cu felurite boli îi aduceau la El. El Își punea mâinile peste fiecare din ei și-i vindeca.
Luca 4.40
Când a trăit în Israel, Isus Hristos îi ajuta pe toți cei care veneau la El cu problemele lor, îi vindeca pe bolnavi, îi elibera pe cei împovărați și le dădea de mâncare flămânzilor. – Și astăzi, chiar dacă nu mai trăiește pe pământ, ci în cer, El este gata să ajute pe orice om. Chemarea Lui este aceeași ca odinioară: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă“ (Matei 11.28). A veni la El înseamnă a crede în El și a lua contact cu El prin rugăciune.
Mântuitorul a însănătoșit odinioară mulți bolnavi, acesta fiind unul dintre motivele venirii Sale: „Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit să-i chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși la pocăință“ (Luca 5.31,32). – Și astăzi, Fiul lui Dumnezeu este interesat de mântuirea veșnică a oamenilor pierduți. El îi cheamă să se întoarcă de pe calea vieții lor păcătoase și să creadă în El. Toți cei păcătoși pot veni cu povara păcatelor la El și să le mărturisească. Astfel, conștiința lor primește odihna. „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nedreptate“ (1 Ioan 1.9).
Prin moartea Sa, Isus Hristos a realizat premisa pentru această mântuire. El Și-a dat viața la cruce pentru a șterge dinaintea lui Dumnezeu vina tuturor acelora care vor crede cândva în El. – Cât de fericiți sunt toți aceia care pot spune astăzi: „Pedeapsa care ne dă pacea era peste El“ (Isaia 53.5)!