Sămânța bună

Când se filmează o scenă pentru un film, nu merge totul ca pe roate. Fie actorii se bâlbâie, fie cameramanul nu este atent, fie vântul răstoarnă un coș de gunoi, fie multe altele. Regizorul strigă atunci: „Totul de la început!“. Scena este jucată din nou. Dacă acest lucru nu ar fi posibil, nu ar exista un film cu adevărat reușit.

Poate ne dorim și în viața noastră să spunem: „Totul de la început!“. Dar ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi anulat.

Acum avem doar două opțiuni în ceea ce privește eșecul nostru:

• Să negăm păcatele noastre și să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic. Astfel, îi punem o „botniță“ conștiinței noastre și, dacă i se aude cumva vocea, atunci ne implicăm mai mult în muncă și în plăceri, pentru a nu mai auzi acuzațiile ei stânjenitoare. Dar Dumnezeu ne aduce înaintea ochilor trecutul și ne va trage la răspundere pentru toate păcatele.
• Să căutăm iertarea. Dumnezeu ne iartă totul și ne curăță conștiința atunci când ne recunoaștem eșecurile. Dacă ne pocăim, Dumnezeu aruncă păcatele noastre înapoia Lui și nu ne va mai acuza niciodată.