Sămânța bună

De ce m-apasă grija, de ce sunt tulburat?
De ce în întristare mi-e duhul cufundat?
Că doar Mântuitorul cu mine-i ne-ncetat.
El pasărea hrănește și toți crinii-mbracă El;
De-ai Săi El Se-ngrijește, nici de min’ nu va uita.

Când ispitit mă aflu și noaptea m-a cuprins,
Pe buze n-am cântare și râvna mi s-a stins,
Privesc atunci spre Domnul și zelul iar s-a-aprins.
El pasărea hrănește și toți crinii-mbracă El;
De-ai Săi El Se-ngrijește, nici de min’ nu va uita.

Când grea e lupta vieții, să nu fii tulburat,
Căci El de partea noastră Se luptă ne-ncetat;
În El tot ajutorul oricând ne este dat.
El pasărea hrănește și toți crinii-mbracă El;
De-ai Săi El Se-ngrijește, nici de min’ nu va uita.

—C. D. Martin, 1905