Sămânța bună

Cu mulți ani în urmă, într-unul din orașele aglomerate din India, un taxi a lovit în plină viteză un copil al străzii. Un reprezentant al guvernului, martor al accidentului, l-a dus pe băiatul grav accidentat la un spital din apropiere, unde, treptat, acesta s-a însănătoșit. Demnitarul împreună cu soția acestuia l-au vizitat în fiecare zi pe băiat și au început să-l îndrăgească. Fiindcă nu avea părinți, s-au gândit să-l înfieze. După ce a fost externat, ei l-au adus cu bucurie în vila lor și l-au tratat ca pe un membru al familiei.

În fiecare zi, mama adoptivă îl ducea pe băiat la spital, ca să-i fie schimbate bandajele. Într-o dimineață însă a fost foarte ocupată și i-a cerut băiatului să se ducă singur. „Mă duc“, a răspuns el bucuros, „cunosc foarte bine orașul.“

Mama adoptivă i-a dat 1 dolar și 25 de cenți pe care să-i dea asistentei medicale ca taxă pentru bandaje și, cu un zâmbet și un sărut, și-au luat rămas bun. Băiatul a pornit la drum. Când a ajuns la colțul străzii, l-a străfulgerat o idee. S-a oprit, a deschis palma și s-a uitat la monedele strălucitoare, care sunt o atracție chiar și pentru copii. Nu mai văzuse până atunci atâția bani. Chiar trebuia să-i dea asistentei medicale? Pentru o clipă a rămas pe gânduri. După aceea a luat o decizie greșită.