Sămânța bună
„Fac tot ce pot“ – dar nu pentru a fi mântuit, ci pentru că sunt mântuit (2)
Căci prin har sunteți mântuiți, prin credință … Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost creați în Hristos Isus pentru fapte bune pe care Dumnezeu le-a pregătit mai dinainte, ca să umblăm în ele.
Efeseni 2.8,10
Mântuirea primită de omul care își recunoaște vina înaintea lui Dumnezeu este un cadou, pe care nu-l putem câștiga prin fapte bune, ci pe care îl putem avea prin credința în Domnul Isus Hristos. Drept urmare, nimic din ceea ce vine de la noi înșine nu este de folos; Dumnezeu este Cel care dă.
Odată cu salvarea, Dumnezeu ne dă un nou început. „Dacă este cineva în Hristos, este o creație nouă; cele vechi s-au dus; iată, toate s-au făcut noi“ (2 Corinteni 5.17). Astfel, din punct de vedere spiritual, fiecare credincios este văzut ca o creatură nouă: lucrarea lui Dumnezeu, creată în Hristos Isus.
Pentru ce este creată? Pentru fapte bune! Acum, Cuvântul lui Dumnezeu vorbește despre fapte bune, care nu sunt propriile noastre realizări îndeplinite independent de Dumnezeu, ci El „le-a pregătit“! Credinciosul poate să facă aceste fapte bune în puterea noii vieți pe care a primit-o. Faptele bune nu înseamnă osteneală în speranța de a obține prin ele favoarea lui Dumnezeu, ci sunt o urmare fericită a faptului că mergem pe urmele Domnului Isus. El L-a preamărit pe Dumnezeu pe acest pământ și acum dorește ca răscumpărații Săi să facă la fel. Astfel, „faptele bune“ plăcute lui Dumnezeu sunt doar acelea pe care cineva le face pentru că este mântuit.