Sămânța bună

Pe stradă, un tânăr creștin i s-a adresat unui domn mai în vârstă: „Bună ziua. Sunt încă tânăr, dar aș dori totuși să vă spun despre Isus. Văd că sunteți trist și poate obosit de viață. Știți că Isus Hristos trăiește și că vrea și poate să vă facă astăzi fericit?“. — „Ah, nu-mi spune nimic despre religie! Toate acestea sunt pură înșelătorie. Am văzut de aproape aparența de sfințenie a multor așa-ziși creștini.“ — „Din nefericire, trebuie să vă dau dreptate. Dar nu credeți că trebuie să diferențiem între creștinismul aparent și adevărata credință în Isus Hristos? Imaginați-vă că eu v-aș fura haina frumoasă și aș face o spargere, fiind îmbrăcat cu această haină. Un martor m-ar vedea fugind, dar nu ar reuși să mă prindă. Dar va recunoaște haina dumneavoastră deosebită și va face o plângere la poliție. Ce ați spune dacă ați fi arestat din cauza acestei spargeri?“ — „Aș nega imediat furtul și aș spune că nu eu am fost acela care a purtat haina.“ — „Așa este! De aceea tot atât de puțin ar trebui să-L confundăm pe Isus Hristos cu aceia care Îi poartă pe nedrept Numele.“ — „Hm, aici ai dreptate! Voi cugeta la aceste cuvinte.“

Puțin mai târziu, domnul în vârstă i s-a adresat tânărului: „Spune-mi, te rog, cum pot deveni creștin dacă nu merg la biserică?“. Drept răspuns, acesta a scos Noul Testament din geantă și i-a citit câteva versete. Apoi i-a dat cartea acelui om. – La următoarea întâlnire, fața celui în vârstă strălucea de bucurie: Îl găsise pe Mântuitorul!