Sămânța bună

Un bărbat îi spunea unui predicator al evangheliei că el consideră că nu este bine ca în primii ani de viață copiii să fie influențați religios prin școală duminicală și prin cursuri biblice. Nimeni nu trebuie să dirijeze gândurile copiilor într-o anumită direcție. Când vor fi destul de mari, vor putea să-și formeze ei înșiși o opinie.

Predicatorul nu a spus nimic. Puțin mai târziu l-a invitat pe acel bărbat să-i vadă grădina. Vizitatorul a găsit o grădină plină de buruieni. „Aceasta nu este o grădină; aici cresc numai buruieni!“, a exclamat el mirat. Proprietarul i-a spus: „Nu am vrut să influențez în niciun fel libertatea grădinii și am lăsat-o să se dezvolte singură și să dea la iveală ce îi place!“.

Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, omul poate să dea numai „buruieni“, deoarece, de la căderea în păcat, în inima lui nu este nimic bun, ci numai rău. De aceea este necesar să le spunem oamenilor cât mai devreme posibil și să le arătăm că au nevoie de un Mântuitor.

Dar mai este ceva ce ne presează să luăm de timpuriu o decizie pentru Isus. Cu cât înaintăm în vârstă și cu cât amânăm pe mai târziu întoarcerea la Dumnezeu, cu atât inima se împietrește mai mult față de invitația Mântuitorului. Cât de îngrozitor este să tot așteptăm… până când inima se face atât de tare, încât nu mai reacționează la chemarea Lui! Fiecare om este chemat să vină astăzi la Domnul!