Sămânța bună
Ori autocompătimire, ori bucurie?
Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăși zic: Bucurați-vă!
Filipeni 4.4
Oamenii sunt foarte diferiți unii de alții. Unii sunt optimiști și pot vedea în orice situație ceva bun; alții sunt pesimiști și văd absolut totul sumbru.
Fanny Crosby, o poetă americană, care a compus un număr impresionant de imnuri creștine (8000), și-a pierdut vederea fiind copil. Când a împlinit unsprezece ani, i-a spus bucuroasă mamei: „Dacă găsești în toată lumea o persoană mai fericită decât mine, să o aduci la mine. Doresc să o salut“.
Fanny Crosby avea o natură veselă din naștere și odată a spus: „Cât de multe lucruri bune îmi dăruiește Dumnezeu, pe care alți oameni nu le au! Să plâng și să oftez pentru că sunt oarbă? Nu pot și nu vreau să fac așa ceva!“. Dar voioșia ei avea și o altă cauză: ea credea în Domnul Isus și avea în El o bucurie adâncă și statornică. Despre aceasta dau mărturie multele cântări pe care le-a compus de-a lungul vieții spre onoarea lui Dumnezeu. Știa, de asemenea, pe de rost șaisprezece cărți din Scriptură: Geneza, Exod, Isaia, Psalmii, Evangheliile…
Să cugetăm la cuvântul din Neemia 8.10: „Bucuria Domnului este tăria voastră“! Oare ceea ce este Domnul Isus pentru inimile noastre și ceea ce face El pentru noi sunt întotdeauna un motiv de bucurie? Da! Dragostea Lui față de noi nu se schimbă niciodată.
Să ne decidem pentru „bucuria Domnului“, în loc să ne complacem în autocompătimire! Astfel, Îl onorăm pe Dumnezeu și devenim creștini fericiți.
Creștinii adevărați au întotdeauna motiv de bucurie. „Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăși zic: Bucurați-vă!“ (Filipeni 4.4).