Sămânța bună
Cântări în noapte
Unde este Dumnezeu, Creatorul meu, care ne insuflă cântări în noapte?
Iov 35.10
Există două păsări care ne încântă cu glasul lor în mod deosebit:
• Privighetoarea, care se ascunde în timpul zilei în tufișuri, dar care, imediat ce vine întunericul, lasă să-i răsune în voie cântecul ei minunat;
• Mierla, care își începe cântecul la ivirea zorilor și care pare să redea în trilurile ei toată bucuria vieții.
Nu-i așa că noi înălțăm cântări de laudă mai degrabă ziua, decât noaptea? Căci nu ne este greu să-I cântăm Domnului o cântare câtă vreme suntem sănătoși, avem o familie fericită și munca nu ne dă mari bătăi de cap.
Dar cum este să cântăm noaptea, când nenumărate griji apasă inima noastră, răpindu-ne somnul? Suntem și atunci în stare să vedem bunătatea lui Dumnezeu în viața noastră și să-I mulțumim din adâncul inimii pentru starea în care ne aflăm?
Să ne gândim la Pavel și la Sila care, bătuți cu nuiele în Filipi, au fost apoi aruncați în închisoare! Ce au simțit ei când erau tratați în felul acesta, și încă pe nedrept? Să citim relatarea biblică: „Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și-L lăudau pe Dumnezeu cu cântări“ (Fapte 16.25). Ei au predat situația lor Domnului ceresc și astfel au putut sta liniștiți. De aceea au putut cânta la miezul nopții o cântare de laudă spre onoarea lui Dumnezeu.
„Ziua, Domnul va porunci îndurarea Sa, iar noaptea cântarea Lui va fi cu mine, o rugăciune Dumnezeului vieții mele“ (Psalmul 42.8).