Sămânța bună
„Nu am nevoie acum de evanghelie“
Bucură-te, tinere, în tinerețea ta, fii cu inima veselă cât ești tânăr, umblă pe căile inimii tale și plăcute ochilor tăi; dar să știi că pentru toate acestea Dumnezeu te va chema la judecată.
Dar adu-ți aminte de Creatorul tău în zilele tinereții tale, înainte de a veni zilele cele rele.
Eclesiastul 11.9; Eclesiastul 12.1
La doar 23 de ani, Sandu devenise moștenitorul unei proprietăți de 80 de hectare. Era un tânăr amabil și îți făcea mare plăcere să stai de vorbă cu el. Mașinile de curse erau pasiunea lui. Mesajul evangheliei nu-l interesa deloc. Am încercat să-i vorbesc de multe ori despre lucruri spirituale, așa că i-am spus: „Sandu, tu trebuie să vii la Domnul Isus. Vei fi pierdut, dacă vei merge cu păcatele tale în veșnicie“.
„Sunt încă tânăr și mai am mult timp la dispoziție“, a încercat el să mă liniștească. Când i-am oferit Evanghelia după Ioan, a refuzat-o prietenos și mi-a spus zâmbind: „Nu am nevoie acum de ea“.
„Și tinerii pot muri subit, dar atunci va fi prea târziu să vii la Domnul Isus.“ Cu aceste cuvinte ne-am luat rămas bun unul de la altul. Nu ne-am mai văzut niciodată. Curând după aceea a sunat tatăl său foarte mâhnit: „Sandu a avut un accident grav într-o curbă acoperită de gheață. A fost o ciocnire frontală și a murit pe loc“.
Mi-am adus imediat aminte de cuvintele lui Sandu: „Nu am nevoie acum de evanghelie“.
Cât timp are omul la dispoziție? În cel mai bun caz, doar ziua de astăzi! De aceea Dumnezeu spune răspicat în Cuvântul Său: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile … Iată, acum este timpul potrivit; iată, acum este ziua mântuirii“ (Evrei 3.15; 2 Corinteni 6.2).