Sămânța bună
Oameni de ceară
Dar să știi că în zilele din urmă vor fi timpuri grele, căci oamenii vor fi iubitori de sine … având o formă de evlavie.
2 Timotei 3.1,2,5
În cunoscutul muzeu al figurilor de ceară, Madame Tussauds, poate fi văzut stând lângă scări un polițist englez. Unii vizitatori au vrut să vorbească cu el și să-l întrebe pe unde se merge mai departe. Abia atunci au observat că era din ceară. Arăta uimitor de real, ca și cum ar fi fost un Bobby englez. Dar nu era! Avea numai înfățișarea exterioară. Dacă mergi prin toate încăperile acelei expoziții ciudate, pretutindeni același decor: personalități din toate domeniile – împărați, comandanți de oști, politicieni, artiști, savanți. Asemănarea cu persoana pe care o ilustrau era izbitoare. De necrezut era, de asemenea, și cât de liniștiți deveneau mulți vizitatori de îndată ce pășeau în expoziție. Te puteai aștepta ca unii să râdă. Dar nu, ci cei mai mulți amuțeau complet. Efectul acestor figuri asupra vizitatorilor este paralizant. Ele sunt fără viață! Numai dimensiunile exterioare sunt reale.
Și cât de mulți oameni din zilele noastre depun eforturi pentru a prezenta o haină creștină, o formă creștină exterioară, o formă de evlavie! Dar în spatele fațadei nu este nimic din ceea ce înseamnă adevărata credință. Este cutremurător când constatăm câtă aparență ne înconjoară! Și tocmai aceasta este problema noastră: avem un creștinism fără Hristos. Este religie, dar nu este viață! Sunt forme creștine, dar nu este putere!