Sămânța bună
Principiul celor două ore
Doamne, ascultă-mi glasul dimineața! Dimineața, eu îmi voi îndrepta rugăciunea spre Tine și voi aștepta.
Psalmul 5.3
Martin Luther a fost apreciat pentru multe lucruri. Unul dintre acestea, care era de fapt și o preocupare a contemporanilor săi, a fost dragostea lui față de rugăciune. Luther s-a dedicat unei vieți disciplinate de rugăciune, punând zilnic deoparte câteva ore din viața sa, pentru a sta de vorbă cu Dumnezeu. Cineva l-a întrebat cu o anumită ocazie: „Martin, tu ești un om ocupat; cum poți în fiecare zi să stai două ore în rugăciune, ținând cont de programul tău încărcat?“. Luther i-a răspuns la întrebare astfel: „Ei bine, principiul celor două ore este principiul de bază, principiul fundamental“. Atunci când era presat de mult mai multe responsabilități și viața lui devenea mai aglomerată decât de obicei, spunea că trebuie să-și modifice viața de rugăciune. Luther spunea: „Cu cât sunt mai ocupat și cu cât am mai multe responsabilități, cu atât consider că este necesar să acord mai mult timp rugăciunii“. Și astfel, timpul pe care îl dedica rugăciunii începea mai degrabă să crească, pentru a rezista la presiunile din viață, decât să se diminueze. În acel moment el începuse de fapt să învețe de la Isus Hristos, pentru că toate aceste adevăruri și-au găsit loc pentru prima dată în viața Domnului nostru.
Suntem îndemnați de Scriptură să ne aducem aminte de înaintașii noștri și să le urmăm credința. Să ne ajute Dumnezeu ca această lucrare a rugăciunii să-și găsească loc și în viața noastră! Să ne rugăm și să nu ne oprim! Mare putere are rugăciunea!