Sămânța bună

Hărnicia unui slujitor (3)
Aduceți-vă aminte de conducătorii voștri care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; și, privind îndeaproape … urmați-le credința.

Evrei 13.7

Prin Felix Neff, Duhul Domnului trezea mereu suflete, care se pocăiau de păcatele lor și începeau o nouă viață. Cu cât întunericul este mai mare, cu atât lumina se vede mai bine; tot așa a fost aici cu cei întorși la Dumnezeu. Schimbarea vieții lor a fost izbitoare. Ca și Mântuitorul său, Neff nu punea preț pe lucrurile exterioare care izbesc ochii, ci pe viața lăuntrică. În timpul scurtei perioade de vară care se așterne în Alpi, Neff i-a învățat să facă irigații, pentru a avea recolte mai bune. De asemenea, i-a învățat să cultive cartofi și i-a ajutat să construiască o școală. Astfel, convertirea multora a dus la schimbarea totală chiar a localității lor. Banii pe care nu i-au mai risipit pe băutură i-au putut folosi acum ca să-și îmbunătățească locuințele. Ca oameni mântuiți, viața lor de familie a devenit alta.

Deși a trăit o viață scurtă, Neff a folosit-o pentru binele veșnic al semenilor lui, lăsând în urmă un exemplu de urmat. În ultimele săptămâni de viață a cerut unui credincios să-i scrie cuvintele Mântuitorului cu litere mari, de-o șchioapă, pe o hârtie mare, pe care apoi a lipit-o deasupra patului, ca s-o poată vedea mereu: „Cine crede în Mine are viața veșnică“. El spunea că acest text este pașaportul său de intrare în Împărăția veșnică. Neputând vorbi, arăta doar cu degetul spre acea foaie tuturor celor care veneau să-l viziteze. Înainte de a pleca în veșnicie, a șoptit celor ce erau lângă el: „Evanghelia e adevărată! E adevărată! Spuneți la revedere tuturor fraților. Eu mă înalț la Tatăl în deplină pace. Victorie! Victorie! Victorie în Isus Hristos!“.