Meditații Charles Spurgeon

2

Martie

DIMINEAŢA

Şi fiecare om din Israel se pogora la filisteni ca să-ţi ascută fierul plugului, coasa, securea şi sapa. 1 Samuel 13:20

Noi suntem angajaţi într-o bătălie pe viaţă şi pe moarte cu filistenii răului. Fiecare armă din preajma noastră trebuie folosită. Predicarea, învăţarea, rugăciunea, facerea de bine — toate trebuie puse la lucru; orice talent care ni s-a părut neînsemnat trebuie folosit. Coasa, securea şi sapa pot fi folositoare în uciderea filistenilor. Uneltele grele pot lovi cu putere, şi atâta vreme cât distrug răul, nu contează dacă loviturile sunt elegante sau nu. Fiecare moment, la timp sau în afara timpului, fiecare pricepere, educată sau nedezvoltată, fiecare ocazie, favorabilă sau nefavorabilă, trebuie să fie folosite, fiindcă Vrăjmaşii noştri sunt mulţi şi forţa noastră este insuficientă. Multe dintre uneltele noastre au nevoie să fie ascuţite. Avem nevoie de înţelegere, tact, energie, promptitudine — într-un cuvânt, de o completă adaptare — pentru lucrarea Domnului. Simţul practic este rar întâlnit la conducătorii lucrării creştine. Trebuie să învăţăm de la vrăjmaşii noştri, şi astfel să-i facem pe filisteni să ne ascută uneltele. In dimineaţa aceasta trebuie să ne pregătim să ne ascuţim zelul pe tot timpul zilei cu ajutorul Duhului Sfânt. Observaţi energia catolicilor, care trec peste mări şi ţări pentru un singur prozelit. Oare vor monopoliza ei toată înflăcărarea? Uitaţi-vă chinurile pe care le îndură sălbaticii pentru idolii lor. Oare vor rămâne singurii oameni care rabdă şi se sacrifică? Priviţi-1 pe prinţul întunericului, cât de perseverent este în dorinţele sale, cât de neabătut în aşteptări, cât de îndrăzneţ în planuri, cât de priceput în comploturi şi cât de energic în toate! Diavolii sunt uniţi ca unul în infama lor rebeliune, în timp ce noi, care credem în Isus ne împărţim în slujba lui Dumnezeu şi nu lucrăm aproape niciodată în comun. O, dacă am învăţa din munca infernală a Satanei cum să trăim ca nişte buni samariteni, căutându-i pe cei care au nevoie de ajutor!

SEARA

Da, mie, care sunt cel mai neînsemnat dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat harul acesta să vestesc Neamurilor bogăţiile nepătrunse ale lui Christos. Efeseni 3:8

Apostolul Pavel simţea că este un mate privilegiu să ţi se îngăduie să predici Evanghelia. El nu-şi privea chemarea ca pe o corvoadă, şi o îndeplinea cu mare bucurie. Totuşi, chiar dacă Pavel era mulţumitor pentru chemarea sa, succesul obţinut îl umilea. Cu cât mai tare se umple un vas, cu atât mai mult se cufundă în apă. Leneşii pot să-şi laude priceperea, fiindcă nu o exercită, dar lucrătorul sincer îşi vede curând slăbiciunile. Dacă cauţi să fii umilit, încearcă să munceşti din greu. Dacă vrei să-ţi cunoşti nimicnicia, încearcă să faci ceva măreţ pentru Isus. Dacă vrei să afli cât eşti de neputincios fără Dumnezeu, începe să proclami „bogăţiile nepătrunse ale lui Christos" şi vei cunoaşte, ca niciodată înainte, cât eşti de slab şi nevrednic. Deşi apostolul îşi cunoştea slăbiciunea şi şi-o mărturisea, nu s-a încurcat niciodată în lucrare. De la prima predică până la ultima, Pavel L-a predicat pe Christos şi numai pe El. A ridicat crucea şi L-a preamărit pe Fiul lui Dumnezeu care a murit pe ea. Urmează-i exemplul în toate eforturile tale de a proclama mântuirea, şi lasă-L pe „Christos si pe El răstignit" (vezi 1 Corinteni 2:2) să fie tema ta necontenită. Creştinul trebuie să fie asemeni florilor de primăvară care, de îndată ce răsare soarele, îşi ridică cupele aurii spre cer spunând „umple-ne cu razele tale!", dar care îşi pleacă fruntea imediat ce se întunecă. Ca şi ele, creştinul trebuie să simtă
preţioasa influenţă a lui Isus. Isus trebuie să fie soarele lui, iar el trebuie să fie floarea care se înalţă spre Soarele Dreptăţii. O, să vorbeşti despre Isus este subiectul care oferă „sămânţă semănătorului şi pâinea celui ce mănâncă" (Isaia 55:10). Este cărbunele aprins care atinge buzele vorbitorului şi singura cheie pentru inima ascultătorului.