Domnul este aproape GBV
Rugându‑vă totodată și pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă o ușă a Cuvântului, ca să vorbim taina lui Hristos, din pricina căreia și sunt legat, ca s‑o fac cunoscut așa cum trebuie să vorbesc.
Coloseni 4.3,4
Pavel, aflat în închisoare, nu cere să i se deschidă o ușă pentru a ieși de acolo, ci prilejuri pentru a predica evanghelia. Cere o ușă deschisă pentru Cuvânt spre inimile oamenilor, astfel încât el să poată vesti minunata taină a lui Hristos care‑i fusese descoperită și care consta în faptul că națiunile erau „împreună‑părtașe [alături de iudei] ale promisiunii în Hristos Isus, prin evanghelie“ (Efeseni 3.6) – „Hristos în ei, speranța gloriei“ (Coloseni 1.27). Pentru aceasta era el legat, dar, chiar dacă se afla în captivitate, putea să vorbească despre aceste lucruri, după cum vedem în Fapte 28.30,31, deoarece Cuvântul lui Dumnezeu nu era legat (2 Timotei 2.9).
Pavel simțea nevoia acestui ajutor divin și atotputernic, care să deschidă ușile inimilor și care să‑i întărească pe slujitorii lui Dumnezeu să vestească evanghelia într‑un fel potrivit, adaptând‑o diferitelor nevoi și împrejurări ale ascultătorilor: evreilor, în felul potrivit evreilor, iar națiunilor, în felul potrivit națiunilor (vedeți Romani 1.14). Este ceea ce făcea apostolul, așa cum vedem în mărturia din Fapte, dar, pentru aceasta, el avea nevoie de rugăciunile sfinților.
Cât este de dorit ca slujitorii lui Hristos să aibă acest sentiment de umilință și de dependență, așa cum avea marele apostol al națiunilor! Oricât de puternic ar fi un lucrător al lui Hristos, el nu va fi binecuvântat decât în măsura dependenței sale de Dumnezeu. „Destoinicia noastră este de la Dumnezeu“ (2 Corinteni 3.5). Nu avem nimic cu care să ne lăudăm; iar dacă apostolul Pavel le cerea arzător sfinților să se roage pentru el, cu cât mai mult, în vremurile de astăzi de așa mare slăbiciune, slujitorii chemați în lucrarea Domnului au nevoie de această susținere prin rugăciune!
H. Rossier