Domnul este aproape GBV

În împrejurarea din Marcu 1, Domnul întâi îi cheamă pe Simon Petru și pe Andrei, după care îi cheamă pe Iacov și pe Ioan. Cu toții și‑au părăsit îndeletnicirea și L‑au urmat pe Domnul. Să remarcăm însă că Scriptura nu spune că și‑au părăsit îndeletnicirea de pescari pentru a deveni pescari de oameni. Este adevărat că Domnul le spusese că avea să‑i facă pescari de oameni, însă ei au lăsat totul pentru a‑L urma pe El.

Am subliniat această diferență, pentru a arăta care era scopul fiecăruia dintre aceștia, Petru, Andrei, Iacov și Ioan. Nu slujirea era scopul lor, ci Hristos Însuși – ei L‑au urmat pe El.

Putem ilustra acest principiu important prin cele două relatări cu privire la Marta, din Luca 10 și din Ioan 12. În Luca 10, preocuparea Martei a fost slujirea, de aceea ea a devenit îngrijorată și tulburată, ba chiar a început să se plângă de sora ei, că n‑o ajută. În Ioan 12 vedem însă că Domnul Însuși era Obiectul ei; de aceea, tot ceea ce s‑a petrecut acolo a fost spre gloria Lui. Marta nu s‑a mai plâns de alții, ci slujirea ei s‑a armonizat perfect cu a celorlalți.

Bineînțeles că nu toți creștinii sunt chemați să‑și părăsească îndeletnicirea sau familia pentru a‑I sluji Domnului, însă toți sunt chemați să‑I slujească în împrejurările în care El i‑a așezat. Cu toții suntem slujitori și trebuie să lucrăm până când El va veni (Luca 19.13). Domnul să ne dea har tuturor, în lucrarea pe care El ne‑a încredințat‑o, să‑L avem mereu pe El înaintea ochilor, iar dorința noastră să fie cea de a‑L glorifica!

K. Quartell