Domnul este aproape GBV

Carul nou (5)
Preoții sunau din trâmbițe înaintea chivotului lui Dumnezeu. Și Obed-Edom și Iehia erau ușieri pentru chivot. Și David și bătrânii lui Israel și căpeteniile peste mii au mers ca să suie chivotul legământului Domnului din casa lui Obed-Edom, cu bucurie.

1 Cronici 15.24,25

Să privim acum la rezultatul fericit al faptului că David a acționat potrivit rânduielii. Dacă dorim să găsim această rânduială, să citim Exod 25.13-15. Chivotul trebuia purtat doar în felul arătat acolo. Dumnezeu lăsase foarte clar scris acest lucru. David însă nu citise Biblia așa cum trebuie. Când el a folosit carul cel nou, am văzut că efectele au fost: poticnire, moarte, judecată și dezamăgire, iar bucuria, veselia și închinarea au lipsit cu totul. Însă, după ce rânduiala corectă a fost urmată, totul se schimbă: „Ridicându-și glasul cu bucurie“ (1 Cronici 15.16).

Doar preoții puteau sufla din trâmbițe. Tot preoții erau aceia care dădeau semnalul pentru strângerea adunării laolaltă (Numeri 10). Și cine erau ușierii? Erau aceia care păzeau chivotul cu cea mai mare grijă. Cu siguranță că, în ce privește rânduiala în adunare astăzi, atunci când suntem adunați pentru închinare, pentru slujirea prin Cuvânt și pentru exercitarea disciplinei, este de cea mai mare importanță să manifestăm acest duh de „ușieri“. Trebuie să fim foarte atenți la orice lucru privitor la Hristos și la interesele Lui.

Vedem rezultatul sigur al ascultării: „Dumnezeu i-a ajutat pe leviți să poarte chivotul legământului Domnului“ (1 Cronici 15.26). Să observăm cum Dumnezeu îi remarcă pe leviți atunci când lucrurile sunt conduse potrivit gândului Său – El le dă ajutorul Său, atât pentru a purta chivotul, cât și pentru a aduce jertfe, care simbolizează închinarea către Dumnezeu. Dacă vom lua hotărârea să ascultăm de Cuvântul Domnului, indiferent de prețul pe care trebuie să-l plătim, vom descoperi că Dumnezeu ne va ajuta, iar sufletele noastre vor fi cuprinse de bucurie și de închinare, fiind astfel capabili să-I slujim cu rod.

W. T. P. Wolston