Domnul este aproape GBV

Cain înseamnă „dobândit“. Cât de mulți părinți creștini au privit la întâiul lor născut și au spus: «Ce minunat! Am dobândit un copil de la Domnul!». Cineva a spus: «Oricare ar fi fost starea Evei, în urma credinței în promisiunea lui Dumnezeu, ceea ce ea spune la nașterea lui Cain exprimă gândul că împlinirea promisiunii ar fi putut avea loc în mod natural, însă acest lucru era imposibil. Păcatul și moartea se aflau acolo, iar judecata a căzut asupra speranței că promisiunea ar fi putut fi împlinită în mod natural. „Am dobândit un copil de la Domnul“ însemna credință în promisiune, însă așteptarea împlinirii promisiunii a fost una conform naturii».

Când Eva l-a născut pe cel de-al doilea copil, ni se spune: „L-a mai născut și pe fratele său, Abel“ (Geneza 4.2). Abel înseamnă „deșertăciune“. Avem un mesaj important aici. Dacă îi privim pe copiii pe care ni i-a dat Dumnezeu doar ca pe ceva ce am căpătat de la Domnul, nu îi privim în felul în care El dorește. Cain, primul om născut în această lume, a ajuns un ucigaș – l-a omorât pe propriul său frate. Au fost Adam și Eva responsabili într-o măsură pentru felul în care Cain s-a purtat cu Abel? Bineînțeles că au fost! Nu mă îndoiesc că Adam și Eva au înțeles, atunci când au privit trupul neînsuflețit al fiului lor, cât de mari erau consecințele alungării lor din grădină. Adam îngăduise ca în grădină să pătrundă ceea ce n-ar fi trebuit, iar rezultatul era această tragedie de a-l vedea pe Abel mort și pe Cain fugind din prezența Domnului.

Acest lucru ar trebui să vorbească inimilor noastre, în special inimilor celor care au copii cu vârstă fragedă. Nu trebuie să îngăduim nimic în căminele noastre care să fie de natură să întrerupă curgerea râului binecuvântării pe care Dumnezeu o dorește pentru ele. Adam fusese responsabil, ca și cap al căminului său, să-l păzească. N-a făcut acest lucru, și a cules roadele falimentului său în viața copiilor săi.

J. Brereton