Domnul este aproape GBV

Ilie își face apariția într-una dintre cele mai negre perioade din istoria lui Israel. Ahab era împărat și, împreună cu soția sa Izabela, el L-a provocat pe Domnul la mânie mai mult decât toți împărații care fuseseră înaintea lui. Declinul spiritual al lui Israel în acea vreme era rezultatul neascultării lui Ahab, și într-un astfel de timp l-a ridicat Dumnezeu pe profetul Ilie.

Este încurajator când citim în repetate rânduri că Ilie a ascultat de cuvântul Domnului. Ascultarea este trăsătura caracteristică a unui slujitor adevărat. Ilie n-a pus la îndoială mesajele Domnului, nici oportunitatea lor. Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stătea, vorbise, iar aceasta era de ajuns pentru el. Mai mult, datorită ascultării față de ceea ce Dumnezeu poruncea, cuvintele lui Ilie adresate poporului aveau multă greutate morală, fiindcă Dumnezeu era cu el.

Dependența este în mod inseparabil legată de ascultare. Ilie a experimentat consecințele judecății pe care el însuși o pronunțase: cei trei ani de secetă. El a fost în mod direct afectat de foametea rezultată, însă, fără îndoială, a putut fi dependent de Dumnezeul lui Israel pentru a fi susținut. Calea lui era una a credinței. Pentru noi, de asemenea, umblarea prin pustia acestei lumi este o umblare prin credință, în care privirile noastre trebuie să fie ațintite asupra Domnului. „Iar fără credință este imposibil să-I fii plăcut, pentru că cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că-i răsplătește pe cei care-L caută“ (Evrei 11.6).

J. Redekop