Domnul este aproape GBV

Primind, ca sfârșit al credinței voastre, mântuirea sufletelor. Despre această mântuire au căutat și au cercetat stăruitor profeții, … cercetând spre care sau ce fel de timp arăta Duhul lui Hristos … Lor le-a fost descoperit că nu pentru ei înșiși, ci pentru voi slujeau ei acele lucruri … De aceea, având încinse coapsele minții voastre, fiți treji, sperați în mod desăvârșit în harul care vă va fi adus la descoperirea lui Isus Hristos.

1 Petru 1.9-13

Apostolul vorbește despre mântuirea completă pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o. El indică cele trei etape prin care va fi arătată. În aceste versete vorbește de mântuire în plinătatea ei, adică despre deplina eliberare a sufletului și a trupului de toate consecințele păcatului. Această mântuire ne este oferită nouă, unor păcătoși nedemni, apostolul numind-o pe bună dreptate „har“ în versetele 10 și 13. Acest har, această mântuire, a fost mai întâi vestită de profeții care, vorbind prin Duhul lui Dumnezeu, au prezis respingerea lui Mesia de către iudei și binecuvântarea care va ajunge la națiuni: patimile lui Hristos și gloriile de după acestea.

De la Cincizecime încoace, această mântuire nu a mai fost anunțată doar în mod profetic; ci ea a fost proclamată de cei care vestesc evanghelia prin Duhul Sfânt trimis din cer. În final, harul unei mântuiri depline ne va fi adus la descoperirea lui Isus Hristos, o mântuire care ne va scoate din toate încercările și suferințele noastre și ne va introduce în glorie cu Hristos. Această glorie viitoare a fost vestită în vechime de profeți; ea este predicată astăzi prin Duhul Sfânt; și își va avea împlinirea deplină în ziua gloriei încă viitoare.

În vederea acestei glorii viitoare, trebuie să ne încingem „coapsele minții noastre“, să fim cumpătați și să nădăjduim deplin în harul care ne introduce în glorie. A încinge coapsele minții sugerează că fiecare creștin trebuie să vegheze ca mintea lui să nu se preocupe fără control cu lucrurile pământești; el trebuie să se gândească la lucrurile de sus. Creștinul trebuie în egală măsură să fie cumpătat în judecata sa cu privire la tot ce se petrece în lume, nelăsându-se înșelat de eforturile oamenilor de a întemeia un mileniu fără Hristos. Orice se întâmplă în această lume, creștinul este chemat să privească în sus și să nădăjduiască deplin în harul care ne va fi adus la descoperirea lui Isus Hristos.

H. Smith