Domnul este aproape GBV

Jertfa de mâncare diferă de cea de ardere-de-tot. În cazul celei din urmă, cel care aducea jertfa și preoții, fiii lui Aaron, trebuiau să cerceteze jertfa, s-o înjunghie, să-i jupoaie pielea, s-o taie în bucăți și apoi s-o ardă pe altar ca un miros plăcut, însă nu aveau voie să mănânce din ea. Ceea ce a însemnat jertfa Domnului Isus pentru Dumnezeu este prea profund pentru oameni, ca ei să se hrănească din ea. Lucrul cel mai înalt pe care îl putem face este ca puținul pe care îl vedem în aceasta să-l luăm cu mâini temătoare și pline de respect și să I-l oferim lui Dumnezeu, căci El vrea să îl primească din mâinile noastre. Însă El îl ia în totalitate pentru Sine. Era o jertfă întreagă și trebuia arsă în întregime. Aici însă, la jertfa de mâncare, vedem că preotul avea voie să primească o parte.

Floarea făinii are o semnificație bogată. Domnul Isus este asemănat cu rodul pământului, ca bobul de grâu, însă ca bobul de grâu care a ajuns la coacere deplină. Acest bob copt pe deplin era măcinat foarte fin, încât i se putea vedea orice părticică. Și Dumnezeu vrea să ne îndrepte inimile asupra Fiului, ca să-L vedem. Nu este nimic zgrunțuros, niciun cusur în El. Toate părțile au fost fărâmițate, așa că se poate vedea că nimic necurat nu este ascuns în El. Poți avea un bob întreg în care să fie ascuns ceva nepotrivit. Cei care se ocupă cu agricultura știu lucrul acesta; înăuntru se poate ascunde necurăția, poate vreo insectă. În floarea făinii însă, acest lucru nu se poate întâmpla. Și Dumnezeu dorește ca noi să privim viața Domnului Isus și să vedem că era floare de făină și că în El nu era nimic ascuns, ci totul era descoperit pe deplin.

Talleyrand, unul dintre marii oameni de stat din istoria lumii, a spus odată: «Cuvintele sunt date pentru a-ți ascunde gândurile». Însă când vorbea Domnul Isus, fiecare cuvânt al Său era descoperirea a ceea ce era El Însuși. Când L-au întrebat: „Cine ești Tu?“, El a răspuns: „În totul ceea ce vă vorbesc“ (Ioan 8.25). Aceasta înseamnă că orice cuvânt pe care-l rostea și orice faptă a Lui erau descoperirea a ceea ce era El. Întreaga Sa trăire descoperea ce era El. Nimic nu era ascuns în El. Oricine putea vedea nemijlocit cine era El, căci totul era pe deplin descoperit.

H. L. Heijkoop