Domnul este aproape GBV
Erau niște greci dintre cei care se suie ca să se închine la sărbătoare; aceștia deci au venit la Filip, cel care era din Betsaida Galileii, și l-au rugat, spunând: „Domnule, dorim să-L vedem pe Isus“.
Ioan 12.20,21
Venirea grecilor (aceștia nu erau eleniști, iudei care vorbeau limba greacă, ci oameni dintre națiuni), care aveau dorința de a-L vedea pe Isus, devine o ocazie pentru introducerea celei de-a treia mărturii mărețe date despre gloria lui Hristos: ca Fiul Omului. Națiunile nu aveau drept la Hristos ca Mesia, așa că acei greci, în mod corect, s-au apropiat de Domnul prin intermediul ucenicilor iudei, așa cum mai înainte sutașul dintre națiuni trimisese un mesaj Domnului prin intermediul bătrânilor iudei. Domnul vorbește imediat despre Sine ca Fiul Omului, titlu sub care El a devenit mijlocul de binecuvântare pentru toți oamenii (versetul 32). Astfel că dorința națiunilor de a-L vedea pe Isus Îl conduce pe Domnul să deschidă înaintea ucenicilor Săi perspectiva unei ordini cu totul noi de binecuvântare, care trece dincolo de hotarele lui Israel. El a spus: „A venit ceasul ca să fie glorificat Fiul Omului“.
Știm că Hristos, fiind lepădat ca Fiul lui Dumnezeu și ca Împăratul lui Israel, potrivit Psalmului 2, va domni peste tot pământul ca Fiul Omului; El va primi „stăpânire și glorie și o împărăție, pentru ca toate popoarele, națiunile și limbile să-I slujească“ (Daniel 7.14). Astfel că Vechiul Testament ne prezintă domnia Sa peste tot universul, prin care Hristos va fi glorificat. Timpul pentru această glorie nu venise încă; de aceea, când Domnul spune: „A venit ceasul să fie glorificat Fiul Omului“, El are în vedere nu Împărăția, ci crucea, unde Fiul Omului avea să fie glorificat prin însăși glorificarea pe care El o aducea Tatălui, potrivit cu învățătura pe care urma să o dea în camera de sus (Ioan 13.31).
H. Smith