Ispitirea şi căderea omului
3:1 Și șarpele era mai șiret decât orice animal al câmpului pe care îl făcuse Domnul Dumnezeu. Și el i-a spus femeii: „Oare așa a zis Dumnezeu: Să nu mâncați din toți pomii din grădină?“.
3:2 Și femeia i-a zis șarpelui: „Din rodul pomilor din grădină putem să mâncăm,
3:3 dar, cu privire la rodul pomului care este în mijlocul grădinii, Dumnezeu a spus: Să nu mâncați din el și să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți“.
3:4 Și șarpele i-a spus femeii: „Nicidecum nu veți muri.
3:5 Căci Dumnezeu1 știe că, în ziua în care veți mânca din el, vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul“.
3:6 Și femeia a văzut că pomul era bun de mâncat, că era plăcut de privit și că pomul era de dorit ca să dea inteligență; și a luat din rodul lui și a mâncat; și a dat și soțului ei, care era cu ea, și el a mâncat.
3:7 Și li s-au deschis ochii la amândoi și au cunoscut că erau goi. Și au cusut laolaltă frunze de smochin și și-au făcut șorțuri.
3:8 Și au auzit glasul2 Domnului Dumnezeu umblând în grădină în răcoarea zilei. Și omul și soția lui s-au ascuns de fața Domnului Dumnezeu, în mijlocul pomilor grădinii.
3:9 Și Domnul Dumnezeu l-a strigat pe om și i-a zis: „Unde ești?“.
3:10 Și el a spus: „Am auzit glasul Tău în grădină și m-am temut, fiindcă sunt gol; și m-am ascuns“.
3:11 Și El i-a zis: „Cine ți-a spus că ești gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit să nu mănânci?“.
3:12 Și omul a spus: „Femeia pe care mi-ai dat-o să fie cu mine, ea mi-a dat din pom și am mâncat“.
3:13 Și Domnul Dumnezeu i-a zis femeii: „Ce ai făcut?“. Și femeia a spus: „Șarpele m-a amăgit și am mâncat“.
Consecinţele căderii omului
3:14 Și Domnul Dumnezeu i-a zis șarpelui: „Pentru că ai făcut aceasta, blestemat ești tu între toate vitele și între toate animalele câmpului. Te vei târî pe pântece și vei mânca țărână în toate zilele vieții tale.
3:15 Și vrăjmășie voi pune între tine și femeie și între sămânța ta și sămânța ei; ea3 îți va zdrobi capul și tu îi vei zdrobi călcâiul“.
3:16 Femeii i-a zis: „Îți voi mări foarte mult durerile nașterii și sarcina ta; cu durere vei naște copii; și dorința ta va fi după soțul tău și el va stăpâni peste tine“.
3:17 Și lui Adam i-a zis: „Pentru că ai ascultat de glasul soției tale și ai mâncat din pomul despre care ți-am poruncit, zicând: «Să nu mănânci din el», blestemat este pământul din cauza ta; cu trudă vei mânca din el în toate zilele vieții tale;
3:18 îți va da spini și mărăcini; și vei mânca plantele câmpului.
3:19 În sudoarea feței tale vei mânca pâine, până te vei întoarce în pământ, pentru că din el ai fost luat; căci țărână ești și în țărână te vei întoarce“.
3:20 Și omul i-a pus soției sale numele Eva4, fiindcă ea este mama tuturor celor vii.
3:21 Și Domnul Dumnezeu le-a făcut lui Adam și soției sale îmbrăcăminte de piele și i-a îmbrăcat.
3:22 Și Domnul Dumnezeu a zis: „Iată, omul a ajuns ca unul dintre Noi, să cunoască binele și răul. Și acum, să nu cumva să-și întindă mâna și să ia și din pomul vieții și să mănânce și să trăiască pentru totdeauna!“.
3:23 De aceea Domnul Dumnezeu l-a scos din grădina Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat.
3:24 Și l-a alungat pe om; și a pus heruvimii și flacăra sabiei strălucitoare spre răsăritul grădinii Edenului5, ca să păzească drumul către pomul vieții.