În versetele 6-20, Pavel argumentează de la simplu la complex. Logica la care recurge el este următoarea: dacă dragostea lui Dumnezeu s-a revărsat peste noi pe când eram duşmanii Lui păcătoşi, oare nu ne va păzi El, cu atât mai mult, acum, când suntem ai Lui? Cu asta am ajuns la al cincilea beneficiu al îndreptăţirii noastre: noi avem siguranţa veşnică în Cristos. În elaborarea acestei teme, apostolul introduce cinci elemente, care începe fiecare cu cuvintele: „cu atât mai...".
„Cu atât mai mult" în ce priveşte izbăvirea de mânie (Romani 5:9).
„Cu atât mai mult" în ce priveşte păstrarea noastră, prin viaţa Lui înviată (Romani 5:10).
„Cu atât mai mult" în ce priveşte darul harului (Romani 5:15).
„Cu atât mai mult" faptul că credincioşii vor domni în viaţă (Romani 5:17).
„Cu atât mai mult" în ce priveşte harul abundent (Romani 5:20).
În versetele 6,7 şi 8, Pavel subliniază ce eram noi (păcătoşi neputincioşi şi nelegiuiţi), când Cristos a murit pentru noi. În versetele 9 şi 10 el subliniază ce suntem în prezent (îndreptăţiţi prin sângele lui Cristos, împăcaţi prin moartea Lui) şi certitudinea ce rezultă din toate acestea, cu privire la ceea ce va face Mântuitorul pentru noi (adică, ne va izbăvi de mânie, ne va păstra şi păzi prin viaţa Lui).
Mai întâi, ni se aminteşte că eram slabi, neputincioşi, fără putere, şi incapabili de a ne mântui pe noi înşine. Dar la timpul prestabilit Domnul Isus Cristos a vizitat planeta noastră şi a murit pentru oameni. Şi El nu a murit pentru oamenii buni, cum ar putea presupune cineva, ci pentru păcătoşi Nu era în noi nici o virtute, nici o strălucire care să ne recomande în faţa lui Dumnezeu. Dimpotrivă, noi eram total nevrednici, dar Cristos a murit pentru noi, în pofida acestui lucru.