Domnul Isus a fost dat pentru greşelile noastre şi a înviat pentru îndreptăţirea noastră. Deşi prepoziţia pentru (în greacă: dia) e folosită aici în legătură cu păcatele noastre, dar şi cu îndreptăţirea noastră, contextul reclamă o nuanţă semantică diferită în fiecare caz individual. El a fost dat nu numai din pricina greşelilor noastre, ci şi pentru a le îndepărta. El a fost înviat pentru îndreptăţirea noastră - adică, pentru a demonstra că Dumnezeu era pe de-antregul satisfăcut de lucrarea lui Cristos, prin care suntem noi îndreptăţiţi. în primul caz, greşelile noastre au constituit problema ce trebuia rezolvată. În al doilea caz, îndreptăţirea noastră este rezultatul, pe care l-a asigurat învierea lui Cristos. Nu putea exista nici o îndreptăţire, dacă Cristos rămânea în mormânt! Dar realitatea faptului că El a înviat ne spune că lucrarea s-a încheiat, preţul a fost plătit iar Dumnezeu este acum infinit de mulţumit de lucrarea de ispăşire pentru păcat a Mântuitorului.