În acest citat din Isaia, Pavel observă că credinţa la care se referă profetul izvorăşte din mesajul auzit şi că acest mesaj a venit prin cuvântul despre Mesia. Prin urmare, el trage concluzia că credinţa vine prin auzire iar auzirea prin cuvântul lui Dumnezeu. Credinţa le parvine oamenilor arunci când ei aud propovăduirea noastră despre Domnul Isus Cristos, propovăduire bazată, desigur, pe cuvântul scris al lui Dumnezeu.
Dar nu este suficientă auzirea cu urechile. O persoană trebuie să audă cu inima şi mintea deschise, dorind să i se arate adevărul lui Dumnezeu. Dacă va face acest lucru, va descoperi că cuvântul acesta este adevărat şi că adevărul are capacitatea de a se confirma pe el însuşi. Apoi el va crede. Trebuie precizat însă că auzirea la care se referă acest verset nu presupune doar organul auzului, urechea. Asta pentru că cineva ar putea citi mesajul evangheliei, în loc să-l audă cu urechea. De aceea vom spune că „a auzi" înseamnă a primi cuvântul prin orice mijloace posibile.