Al treilea om domic să fie ucenic se aseamănă cu primul, prin aceea că s-a oferit singur să-L urmeze pe Cristos. El se aseamănă şi cu al doilea, prin faptul că a rostit contradicţia: „Doamne... mai întâi eu." Adică mai întâi a voit să se ducă să-şi ia rămas bun de la familie. În sine, cererea era rezonabilă şi adecvată, dar chiar şi activităţile de obşte ale vieţii pot fi greşite, atunci când sunt aşezate mai presus de ascultarea imediată şi fără murmur de Domnul.