H. Arma secretă a Fiului Omului: Dragostea (6:27-38)

Acum Domnul le descoperă, ucenicilor o armă secretă, din arsenalul lui Dumnezeu - arma dragostei. Aceasta va fi una din cele mai eficiente arme în evanghelizarea lumii. Dar prin dragoste Domnul nu se referă la acea emoţie umană pe care o numim, de obicei, dragoste, ci la dragostea supranaturală. Numai cei care sunt născuţi din nou cunosc acest gen de dragoste şi pot s-o manifeste în viaţa lor. Este absolut imposibil ca cineva care nu are în el Duhul Sfânt să dea dovada de această dragoste. Probabil că până şi un criminal îşi va iubi proprii copii, dar nu la iubirea aceasta se refera Domnul Isus. Trebuie făcut distincţie aici între afecţiunea umană, numită dragoste, şi adevărata dragoste, divină. Prima necesită doar o viaţă fizică. A doua necesită o viaţă divină. Prima ţine mai mult de emoţii, a doua depinde de voinţa cuiva. Oricine poate să-şi iubească prietenii, dar se cere o dragoste supranaturală ca să-ţi poţi iubi duşmanii. Or, tocmai acesta este genul de dragoste (în greacă agape) pe care îl subliniază Noul Testament Ea înseamnă să faceţi bine celor care vă urăsc, să-i binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă şi să vă rugaţi pentru cei ce se poartă rău cu voi; şi, pe deasupra la toate, şi în orice împrejurări, să întoarceţi şi celălalt obraz. Iată ce spune F.B. Meyer în această privinţă:

În sensul ei cel mai profund, dragostea este condiţia prealabilă a creştinismului. A simţi faţă de duşmani ceea ce alţii simt faţă de prietenii lor; a descinde ca ploaia şi razele de soare, şi peste cei nedrepţi, ca şi peste cei drepţi; a-i sluji pe cei lipsiţi de atracţie, ba chiar pe cei respingători, în acelaşi mod în care alţii îi slujesc pe cei atrăgători şi frumoşi; a fi întotdeauna acelaşi, nesupus unor schimbări de dispoziţie, unor stări sufleteşti sau unor capricii; a suferi îndelung; a nu ţine cont de răul pe care ţi l-a făcut cineva; a te bucura de triumful adevărului; a suporta, a crede, a spera şi a îndura toate lucrurile, nedând greş niciodată - iată ce înseamnă dragostea şi această dragoste o realizează numai Duhul Sfânt. Noi înşine n-o putem realiza.

Această dragoste e de neînvins. Lumea îl va învinge, de obicei, pe cel care se apără, deoarece este obişnuită cu legea junglei şi cu principiul răzbunării. Dar, confruntată cu persoana care răspunde numai cu bine la orice rău care i s-a făcut, lumea nu mai ştie cum să reacţioneze, simţindu-se încurcată şi dezorganizată de o purtare provenită, evident, din altă lume.