Isus i-a poruncit să nu spună nimănui despre vindecare. Mântuitorul n-a voit să atragă atenţia amatorilor de senzaţii, a curioşilor, după cum nu a dorit să declanşeze o mişcare populară, care să-L încoroneze Rege. Mai degrabă, Domnul i-a poruncit leprosului să se ducă la preot şi să-i aducă jertfa prescrisă de Moise (Levitic 14:4). Fiecare detaliu al jertfei era o referire la Cristos. Preotul avea atribuţia de a-l examina pe lepros, pentru a stabili dacă a fost vindecat cu adevărat. Preotul nu putea vindeca; el nu putea decât să-l declare pe un om vindecat. Preotul acesta nu mai văzuse niciodată un lepros vindecat. Era un spectacol unic, care ar fi trebuit să-l facă să-şi dea seama că Mesia a sosit, în sfârşit. Trebuia să fie o mărturie pentru toţi preoţii. Dar inimile lor erau orbite de necredinţă.