E. Puterea prin instruirea altora: chemarea ucenicilor

Mai multe lecţii importante se desprind din această simplă relatare a chemării lui Petru:

1. Domnul s-a folosit de barca lui Petru ca amvon de la care să-i înveţe pe oameni. Dacă-i predăm Mântuitorului averea noastră şi tot ce avem, vom constata ce lucrări minunate va întreprinde El cu aceste lucruri, dându-ne pe deasupra şi o frumoasă răsplată.

2, El i-a spus lui Petru exact unde se găsea un banc mare de peşti - după ce Petru şi cu ceilalţi trudiseră toată noaptea, fără să prindă nici un peşte. Domnul atotştiutor ştie unde se află peştii. E inutil să încercăm să slujim în propria noastră putere şi înţelepciune. Secretul unei lucrări creştine încununate de succes este să fim călăuziţi de El.

3. Deşi el însuşi era pescar cu experienţa, Petru a acceptat sfaturile Tâmplarului şi, ca urmare, i s-au umplut năvodurile de peşte. Aceasta arată valoarea inestimabilă a smereniei, a ascultării imediate şi fără murmur demonstrează ce înseamnă să te laşi învăţat.

4. În apele adânci au fost umplute mrejele cu peşte, până când erau gata să se rupă. Şi noi trebuie să părăsim ţărmul mării, avântându-ne în vâltoarea vieţii. Credinţa îşi are apele sale adânci. Tot aşa şi suferinţa, durerea şi pierderea. Dar tocmai acestea sunt cele care umplu mrejele de rodnicie.

5. Mreaja lor a început să se rupă iar corăbiile să se scufunde (v. 6, 7). Slujirea îndreptată spre Cristos produce probleme - dar ce probleme delectabile sunt acestea! Sunt genul de probleme care umplu de bucurie inima pescarilor adevăraţi!

6. Viziunea aceasta a gloriei Domnului Isus a produs în Petru un sentiment copleşitor al propriei sale nevrednicii. Tot aşa s-a întâmplat şi cu Isaia (6:5); tot aşa se întâmplă şi cu toţi cei care îl văd pe Rege în splendoarea Sa,

7. Tocmai pe când Petru era antrenat în munca sa obişnuită, la locul său de muncă, Cristos l-a chemat să fie pescar de oameni, în timp ce aştepţi călăuzire, fă tot ce găseşte de cuviinţă mâna ta să facă. Fă-o cu toată tăria ta. Fă-o din inimă, ca pentru Domnul. După cum cârma călăuzeşte un vas numai atunci când acesta e în mişcare, tot aşa Dumnezeu îi călăuzeşte pe oameni atunci când ei sunt în mişcare.

8. Cristos l-a chemat pe Petru de la îndeletnicirea pescuitului de peşti la aceea a pescuitului de oameni sau, mai exact, „de a-i prinde pe oameni vii". Ce sunt toţi peştii din mări şi oceane faţă de privilegiul incomparabil de mare de a vedea un suflet câştigat pentru Cristos şi pentru veşnicie?

9. Petru, Iacov şi Ioan au tras bărcile la mal, au lăsat totul şi L-au urmat pe Isus, într-o zi din viaţă când toate le-au mers de minune. Şi ce plină de implicaţii a fost decizia lor! Poate că noi niciodată n-am fi auzit despre ei, dacă ei s-ar fi decis să rămână la bărcile lor de pescuit.